.fb_iframe_widget span{width:460px !important;} .fb_iframe_widget iframe {margin: 0 !important;} .fb_edge_comment_widget { display: none !important; }

Omletă cu salată

Când facem o omletă cu salată putem pune salata tocată direct în compoziția omletei sau o mâncăm separat. Dacă e frig afară merg puse toate legumele (inclusiv fruzele de salată) la gătit. Dar dacă încâ e cald atunci salata răcoritoare vine lângă: frunze de salată (aici un mix de la Eisberg), puțin ulei de măsline, oțet balsamic. Poate primi orice alt ingredient crud, de exemplu roșiile, cât le mai avem în sezon. Este absurd să cerem “roșii ca de la mamaie din grădină” în februarie. Roșiile proaspete se mănâncă vara. Pentru celelalte perioade ale anului roșiile conservate sunt foarte bune. Sucul de roșii păstrează foarte bine calitățile acestora, ba chiar crește asimilarea licopenului.

Omleta

Este o variantă foarte bună pentru a asigura proteinele de dimineață. Dar poate fi mâncată în orice alt moment al zilei. Putem include și alte ingrediente bogate în proteine (diverse tipuri de pește, brânză, leguminoase). Și vom include condimente sau plante aromatice care să o facă mai gustoasă.

Avem două detalii de care trebuie să ținem cont: temperatura de gătit și cantitatea de ulei. Ca pentru orice altă rețetă, încercăm să punem în valoare calitățile nutritive ale ingredientelor, nu să le ardem. Arsura cauzează stres oxidativ, inflamație și crește riscul de cancer. Omleta trebuie să rămână aurie. Uleiul trebuie să fie de calitate (rezistent), bogat în antioxidanți (cum este cel de măsline) și în cantitatea minimă necesară să nu se lipească. Nu vrem ca omleta noastră să absoarbă caloriile goale din ulei.

Fără ulei transfeul termic se face mai greu și e posibil să fie nevoie de temperaturi mai mari și timp mai lung, ceeace duce la porțiuni arse, supraexpuse termic. Apoi putem scoate omleta noastră pe un șervet de hârtie, excesul se va îndepărtat imediat.

Tigaia

Ideal este să o facem la cuptor, pentru că avem cel mai bun control al temperaturii și timpului. Dar asta necesită mai mult timp, așa că, de cele mai multe ori vom alege o tigaie antiaderentă, de preferat cu înveliș ceramic. Dar nici cele de “teflon” nu sunt atât de periculoase precum se crede, dacă ținem temperaturile cât mai jos. Proteina din ou se coagulează rapid, la 60-70 de grade, temperatură prea mică pentru a descompune suprafața tigăii (rezistă până la 260 de grade).