Salată cu sparanghel și fasole cu bob mare

.fb-like {overflow: hidden !important;}

sparanghel

Salată cu sparanghel și fasole cu bob mare

Dacă avem ingrediente locale și de sezon, cum este sparanghelul, profităm de ele și le combinăm cu alte ingrediente, pentru a diversifica alimentația. Pentru mine, o salată de seară are proteinele vegetale în topul preferințelor, aici fasolea cu bob mare. Evident, avem multe fibre, ajută digestia și sănătatea.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28071026/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3002398/

Ingrediente

Sparanghelul este vedeta rețetei, eu am avut de la țară, din grădina părinților. Faptul interesant este că reprezintă o delicatesă încă de pe vremea romanilor. Cum era de așteptat, variantele verzi, expuse la soare, sunt mai bogate în antioxidanți.

Aspectul ciudat este că, la anumite persoane, poate modifica mirosul urinei. Iar apoi… nu toată lumea poate percepe acest miros modificat, chestiuni care țin de genetică (prezența sau nu a anumitor enzime sau sensibilitate la acest miros).

Salata și fasolea sunt mai accesibile și clasice. Putem avea roșii proaspete sau uscate, prosciutto crudo sau hamon sau orice altceva ne place. Se pot alege și creveții sau alte fructe de mare.

Aromele sunt completate cu parmezan, oțet balsamic și plante aromatice, la alegere. Totuși, mie imi place suficient de mult sparanghelul și vreau să-i simt gustul natural.

Mod de preparare

Salata rămâne salată, dar o voi toca puțin mai mărunt, pentru a fi mai ușor de mâncat. În pungă (gata spălată) este tăiată mai mare pentru a se menține mai bine. Aceste salate rămân proaspete o perioadă lungă pentru că sunt transportate, procesate și păstrate la rece. Frunzele mai sensibile sunt ambalate și în atmosferă specială (cu mai mult azot).

Fasolea rămâne și ea fasole, aceasta cu bob mare de la d’aucy este deosebită ca gust și textură. Fiind deja gătită, nu mai are nevoie de alte preparări. Dacă am vrea neapărat, am putea-o încălzi cu puțin sos de roșii.

Un sparanghel de grădină, evident, “nu se compară”, fiind foarte proaspăt și cu multă “carne” (chiar dacă nu sunt egale, ca cele de supermarket).

L-am tras la tigaie cu ulei de măsline, usturoi, zeamă de lămâie și puțină apă. Eu prefer temperaturi mai mici de gătit, deci pun apa de la început, dar pentru gust maxim se pot face inițial doar în ulei, caramelizând usturoiul.

La final am ras puțin parmezan, este excelent ca sursă de “savoare” (gust umami). Are destulă sare, deci nu am mai folosit sare pentru celelalte ingrediente.  Am definitivat cu câțiva stropi de cremă de oțet balsamic, se îmbină foarte bine cu gustul parmezanului.