Risipa de alimente

Se estimează că risipa de alimente se apropie de jumătate. Aproape jumătate din mâncarea produsă pe planetă ajunge la gunoi și nu la cei care ar avea nevoie de ea. O dietă gândită, planificată, ar permite cumpărarea de alimente în cantități mai apropiate de ce mâncăm efectiv. Și ar fi mai sănătoasă. Atât pentru noi cât și pentru mediu.

Paradoxul obezității

Avem două extreme: miliarde de oameni subnutriți și malnutriți (în special copii) și miliarde de oameni obezi. Deci… unii mănâncă prea puțin și/sau prea prost, alții prea mult și/sau prea prost. Punctul comun sunt deci alimentele nesănătoase, „caloriile goale”, junk-food-ul. Apoi intervine diferența de venituri, sunt miliarde de oameni care chiar nu își permit să cumpere mâncare. Educația se adresează categoriei care nu știe ce să facă cu banii, aa că îi aruncă pe mâncare în plus, în special nesănătoasă.

Dar aceasta este o problemă foarte dificil de rezolvat, pentru că nu pot trimite instantaneu în Africa surplusul de mâncare cu care m-am trezit în frigider. Realitatea este că nu sunt în stare să identific nici măcar copii din orașul meu care ar avea nevoie de ea.

Costul real/subventiile

Cu pretextul că anumite categorii trebuie protejate, producția de alimente este subvenționată. Din păcate, mare parte dintre aceste subvenții (tot din banii „noștri”) merg spre culturile transformate apoi în junk-food și alimente prea puțin hrănitoare. Dar costul real ține și de imensele daune asupra mediului, inclusiv asupra terenurilor agricole și biodiversității. În acest proces avem și folosirea combustibililor fosili (în special petrol), aruncarea în mediu a unor cantități enorme de substanțe de sinteză, care afectează atât sănătatea oamenilor cât și a planetei.

Cu toate aceste costuri incluse și cu absența subvențiilor am cunoaște costul real al alimentelor și poate am avea ceva mai multă grijă ce și cât cumpărăm. Pentru că fiecare cumpărare va reprezenta o „comandă” care se dă pentru producția unei cantități mai mari din acel aliment sau ingredient.

Porțiile/caloriile

În „lumea civilizată” porțiile sunt, pur și simplu, prea mari. Trecem peste faptul că nu se face diferența între femei, bărbați și copii. Economia de piață spune că satisfacția consumatorului este cea care generează vânzarea și profitul. Iar consumatorul vrea să fie satisfăcut. Cu burta cât mai mare, pentru că a luat o porție extra la preț redus. Iar dacă ni se pune în față o porție de 1500kcalorii, e păcat să rămână în farfurie.

O idee mai bună este să ceri la pachet ce depășește necesarul tău de moment și să le dai de pomană dacă nu mai vrei să le mănânci ulterior.

Stocarea/surplusul

În țara noastră a fost penurie de alimente zeci de ani, așa că cei mai în vârstă dintre noi știu cum să cumpere în sezon, cum să stocheze și cum sa aibă grijă să nu arunce mâncare. Dar aceste obiceiuri au cam dispărut, abundența și bogăția se evaluează și după cât arunci pe mâncare.

Gunoaiele

Odată cu pandemia și carantinele, comenzile de alimente gata preparate au crescut semnificativ. Dar au crescut enorm și cantitățile de ambalaje, care se transformă în deșeuri în câteva minute după livrare.

În această perioadă, în cel mai bogat sector din București, Sectorul 1, „Capitala Capitalei” există un conflict între firma care deține contractul de ridicare a gunoaielor și noua conducere politică. Probabil că da, am plătit (din bani publici) cu toții prea mult până acum. Cu siguranță nu suntem educați și nu facem efortul să colectăm selectiv și să reciclăm. Dar poate fi un punct de pornire pentru reducerea risipei.

Click aici pentru un articol despre cum să faci economie atunci când cumperi alimente, deci să mănânci mai bine, cu aceiași bani.